vineri, 6 decembrie 2013

Zonare gresita si zonare corecta a localitatilor pentru calculul impozitului

Zonarea localitatilor impozit local    Am decis sa scriu cateva cuvinte despre zonara gresita si zonarea corecta a localitatilor. Zonarea joaca un rol destul de important in vederea calcularii impozitului pentru anumite proprietati. Ceea ce sa intamplat in ultimii 2-3 ani m-a pus pe ganduri. 

    In urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi la primariile din toata tara s-a constatat zonarea gresita 
in foarte multe unitati verificate. Asta s-a intamplat incepand cu resedinte de judet, municipii, orase si comune. S-a ajuns in aceasta situatie pentru ca nu se cunoaste suficient de bine legislatia cu privire la zonare. 

    Acest lucru l-am intampinat si eu in primariile cu care lucrez. Astfel ca impozitele pentru cladiri si terenuri au trebuit sa fie recalculate pe un an, 2 sau chiar 5 ani in urma. Acest lucru provoaca o foarte mare problema si nemultumire in randul contribuabililor care si-au platit

impozitele la timp si acum trebuie sa plateasca retroactiv si pe deasupra si penalitati fara ca ei sa fi avut vreo vina.

Putin despre zonare:

Dupa cum bine stim cu totii, impozitul pe cladiri si terenuri se calculeaza, conform Codului Fiscal, art. 247. in functie de zona si rangul in care se afla acestea. Avem 4 categorii de zona, A,B,C si D, A avand valoriile la care se calculeaza valaore impozabila mai mare iar D cele mai mici.

Conform Normelor Metodologice de aplicare a art. 247 din  Codului Fiscal din 22.01.2014, delimitarea zonelor si stabilirea numarului acestora se face prin hotarare de consiliu local.

Numarul zonelor din intravilan poate sa fie diferit de cel din extravilan.

Zona se stabileste in functie de cateva criterii:
  • poziţia terenului fata de centrul localitatii
  • retelele edilitare
  • alte elemente specifice fiecarei unităti administrativ-teritoriale care pot influenta valoare terenului.

 

Cum se face zonarea corect

Aici au intervenit cele mai multe probleme. Consiliile locale au delimitat o singura zona sau maxim 2, si aceasta a fost in general C si D, pentru ca nu aveau utilitati de apa, canalizare poate chiar gaz, iluminat public, strazi asfaltate in comuna. Dar conform legislatiei, daca se stabileste o singura zona aceasta trebuie sa fie obligatoriu zona A, daca se stabilesc doua zone, acestea trebuie sa fie A si B. Pentru trei zone acestea sunt A, B si respectiv C. 
Si in orase si municipii, care folosesc toate cele 4 tipuri de zona, zonarea s-a facut gresit deoarece strazile au fost incadrate eronat pe categoria de zona neindeplinind criteriile pentru zona respectiva.

De aceea o cladire intr-o resedinta de judet sau municipiu poate fi inclusa in zona A ca si o locuinta la tara, intr-o comuna. Diferenta de valoare intre o casa intr-un oras si o comuna care au aceasi zona o face rangul localitati, despre care voi vorbi cu alta ocazie.  Acelasi lucru este valabil si la impozitul pe terenuri.

In localitatiile de rang inalt, rang 0, 1, 2, in general, zonarea se face pe strazi, dupa un anumit puntaj. Astfel ca proprietatile aflate in zona fiscala A ar trebui sa aiba retea de apa potabila pe strada, drum asfaltat/pavat cu trotuar, iluminat public stradal, transport public la cinci minute de mers pe jos, retea de telefonie fixa, retea de termoficare pe strada si/sau retea de gaz pe strada, canalizare menajera si pluviala pe strada, dotari comerciale la cinci minute de mers pe jos, zona rezidentiala R1/R2, teren cuprins in proiecte de modernizare/ reabilitare/dezvoltare, parc la cinci minute de mers pe jos si sa fie in perimetrul zonei centrale, in functie de cat de dezvoltat este localitatea. 
Pentru zona B, numarul facilitatilor se reduce, ele fiind tot mai putine, cu cat calitatea zonei fiscale scade.
Pentru ca o locuinta (teren) sa fie incadrata in zona D de fiscalitate, ea trebuie sa fie situata intr-o zona cu retea de apa potabila pe strada, sa existe drum public de pamant, balast sau pietruit, transport public la cinci minute de mers pe jos, iluminat public stradal si retea de telefonie fixa.


Pentru localitati de rang inferior, orasele, comune si sate care pot sa nu au utilitati pe strada, daca primaria a stabilit o singura zona aceasta trebuie sa fie obligatoriu zona A. Asta a fost problema principala pe care a sesizat-o Curtea de Conturi in cele mai multe cazuri: doua sau chiar o zona stabilite pe localitate si acestea fiind zona B, C sau D, fara o zona A.

Textul legislativ se poate citi si mai jos, unde am pus o parte din Norma Metodologica care face referire la modul cum sa face zonarea.

 Norma metodologica din 22.01.2004 consolidata in 01.09.2013.
Art. 247.
4. (1) Delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în intravilanul, cât şi în extravilanul localităţilor, se stabilesc prin hotărârile adoptate de către consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, a evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricăror alte evidenţe agricole sau cadastrale.
  (2) Numărul zonelor din intravilanul localităţilor poate fi egal sau diferit de numărul zonelor din extravilanul localităţilor.
5. Identificarea zonelor atât în intravilanul, cât şi în extravilanul localităţilor se face prin literele: A, B, C şi D.
6. (1) În cazul în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, consiliile locale pot adopta hotărâri în acest sens numai în cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea de modificări ale delimitării zonelor în cursul lunii mai corespunde opţiunii consiliilor locale respective de menţinere a delimitării existente a zonelor pentru anul fiscal următor.
 (2) Dacă în cursul anului fiscal se modifică rangul localităţilor ori limitele intravilanului/extravilanului, după caz, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, precum şi impozitul pe teren, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi al celor juridice, se modifică potrivit noii ierarhizări a localităţii sau noii delimitări a intravilanului/extravilanului, după caz, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
   (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren datorate se determină, din oficiu, de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, fără a se mai depune o nouă declaraţie fiscală, după ce în prealabil le-a fost adusă la cunoştinţă contribuabililor modificarea rangului localităţii sau a limitelor intravilanului/extravilanului, după caz.
7. În cazul municipiului Bucureşti, atribuţiile prevăzute la pct. 4-6 alin. (1) se îndeplinesc de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
8. Pentru asigurarea unei stabilităţi în ceea ce priveşte delimitarea zonelor, se recomandă ca aceasta să aibă caracter multianual.
9. (1) În cazul în care numărul de zone din intravilan este acelaşi cu numărul de zone din extravilan, se utilizează următoarea corespondenţă:
   a) zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan;
   b) zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan;
   c) zona C din intravilan are corespondent zona C din extravilan;
   d) zona D din intravilan are corespondent zona D din extravilan.
  (2) La unităţile administrativ-teritoriale în cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, numai după cum urmează:
   a) în cazul în care delimitează 3 zone, acestea sunt: zona A, zona B şi zona C;
   b) în cazul în care delimitează 2 zone, acestea sunt: zona A şi zona B;
   c) în cazul în care delimitează o singură zonă, aceasta este zona A.
  (3) În cazurile în care numărul de zone din intravilan este diferit de numărul de zone din extravilan, corespondenţa dintre zone se face după cum urmează:
   a) în intravilan se delimitează doar zona A, iar în extravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, oricare zonă din extravilan are corespondent numai zona A din intravilan;
   b) în intravilan se delimitează zonele: A şi B, iar în extravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C şi D din extravilan au corespondent numai zona B din intravilan;
   c) în intravilan se delimitează zonele: A, B şi C, iar în extravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B din intravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din extravilan au corespondent numai zona C din intravilan;
   d) în intravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D, iar în extravilan se delimitează zonele: A, B şi C; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din intravilan au corespondent numai zona C din extravilan;
   e) în intravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D, iar în extravilan se delimitează zonele A şi B; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, iar oricare dintre zonele B, C şi D din intravilan au corespondent numai zona B din extravilan;
   f) în intravilan se delimitează zonele A, B, C şi D, iar în extravilan se delimitează doar zona A; pentru acest caz, oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai zona A din extravilan.
  (4) Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din Codul fiscal, zonele identificate prin cifre romane au următoarele echivalenţe: zona I echivalent zona A, zona II echivalent zona B, zona III echivalent zona C şi zona IV echivalent zona D. Aceste echivalenţe se utilizează şi pentru zonele din extravilanul localităţilor stabilite în anul 2003 pentru anul 2004.
   (5) Prevederile alin. (3) sunt sistematizate în formă tabelară*), după cum urmează: